Învaţarea şi memoria

Am gasit ceva interesant la mine in calculator, m-am gandit sa o fac publica poate va ajuta pe careva!

ÎNVATAREA SI MEMORIA

LECTIA 1

Alvin Tofler: “Analfabetul de mâine nu va fi cel care nu stie sa citeasca, ci cel care nu a învatat cum sa învete” .

Puteti învata din propriile dvs. experiente cum sa învatati. Puteti învata din experietele altora, economisind timp, bani si efort. Îmbinati-le pentru a obtine un rezultat optim. Se poate învata prin imitatie sau prin constientizare. Recomandabil este a se respecta principiul unitatii dintre imitatie si constientizare. Imitatia sau repetarea simpla chiar fara a întelege (a toci) trebuie sa fie dupa asimilarea constientizata. Constientizarea este folosita, de regula, atunci când materialul este asimilat este partial cunoscut sau poate fi asociat cu ceva înrudit. Dupa întelegerea informatiei se recomanda repetarea prin imitare pentru stabilizare (asimilare).

Un material total necunoscut nu poate fi constientizat, astfel ca va fi învatat mecanic, dupa care se va încerca constientizarea lui (ex. Kata). Un principiu modern este cel al unitatii temporale a însusirii auditive, vorbite, vizuale si scrise a cuvintelor si cifrelor. Repetarea materialului unei lectii în contexte diferite pentru a mari durata de ramânere în subconstient. Reelaborarea propozitiilor, chiar prin metode contrastante, confruntative (ex. moneda vazuta pe ambele fete si în raport cu alte monede). Citirea si ascultarea sunt activitati receptive. Vorbirea (citirea cu voce tare), scrierea sunt activitati productive. Se va insista pe dezvoltarea capacitatii de autoinstruire, aceasta trebuind sa devina factorul esential raportat la învatarea prin predare (receptare la ore etc.). Scopul este formarea unui intelect investigator si creator. Unii cercetatori recomanda urmatoarea succesiune:

ascultarea (citirea cu voce tare) a informatiei (a cuvântului sau a propozitiei) urmata de reprezentarea grafica a acesteia în urmatoarele 10 secunde ( 10 secunde reprezinta durata ramânerii cuvântului în memoria de scurta durata). Prin canalul optic se primesc de 6 ori mai multe informatii decât prin canalul auditiv. Se considera ca este ideal sa fie auzite cuvintele si, aproape concomitent, sa fie vazute scrise, sa fie pronuntate de receptor si scrise de catre acesta.

Cuvintele auzite se retin în proportie de 20%, cele scrise în proportie de 30%, iar cele vazute, scrise si auzite concomitent – 30%. Cuvintele auzite, vazute, scrise si pronuntate sunt retinute în proportie de 70%, procentajul crescând daca sunt scrise de catre receptor. Se recomanda, alaturi de cele patru activitati lingvistice sa apara si a cincea:

reformularea (traducerea, în cazul limbilor straine), cautarea relatiilor de echivalenta. Calitatile memoriei:

-rapiditatea achizitiei,

-trainicia pastrarii, –

exactitatea reproducerii (reformulare: viteza memorarii, timpul de retinere a informatiei, claritatea sau gradul reamintirii acesteia). Se impune ca autocontrolul si corectarea sa fie moderate, dar permanente si planificate. Autoexigenta, spiritul de responsabilitate duce la “a sti cum sa procedezi”, devenind independent, sigur, creator.

Exista:- citire cursorica (receptarea ideilor principale),

-citirea detaliata (temeinica),

-citire orientativa si –

citire exploratoare. Sunt necesare o atmosfera relaxata, atentie, concentrare, activitatea pripita fiind contraproductiva. Este esential a se stabiliza: ritmicitatea învatarii, învatarea regulata, durata învatarii zilnice, toate acestea stabilindu-se de regula individual, raportat la robustetea memoriei, viteza de achizitie a informatiilor, timpul de ramânere în memorie dorit. Pentru ca noile cunostinte sa ramâna în intelect trebuie ca ele sa intre într-o conexiune organica structurata cu vechile cunostinte. Rezulta ca este necesara gruparea, aranjarea cunostintelor conform unui plan stabilit cu exactitate si urmarirea realizarii puri;

6. Sa fiti autoritari;

7. Sa relevati, sa cultivati si sa faceti sa se dezvolte un gând just.

LECTIA 2

1.Tehnica notitelor. Se subliniaza cuvintele cheie, se folosesc încercuirile, culorile, literele de tipar. La curs se retin ideile principale utilizându-se semen

conventionale, prescurtari, note pe margine.

2. Ergonomia învatarii. Timpul de învatare este de maximum 50 de minute, cu pauza de 10 minute, cca 3-4 sedinte zilnic. La început se ataca subiectele grele, se grupeaza subiectele în functie de similitudine. Pentru a întâmpina transferul negativ se vor lua pauze mai mari la trecerea spre alte subiecte neînrudite. Cronobiologia arata ca rezultatele maxime se obtin între orele 8-13 si 17-21. MSD (memoria de scurta durata) are performante mari dimineata, iar MLD (memoria de lunga durata) dupa amiaza si seara. În somn cunostintele se transfera în MLD. În cadrul învatarii în asalt se uita 60-75% din cunostinte dupa primele doua zile. În concluzie, pentru prevenirea uitarii, se va repeta a treia zi ceea ce s-a învatat în prima zi.

3. Structurati materialul de învatat în secvente, în functie de microterme.

4.Se recomanda un microclimat sanatos în ceea ce priveste lumina, scaunul, zgomotele etc.

§ Metode de învatare:

1. Învatarea sintetica. Materialul este mic si usor: se citeste si se repeta global.

2. Învatarea analitica, secventiala. Mai întâi se învata global si apoi aprofundat, consemnând cu creionul.

3. Învatarea creativa. Problematizare.

4. METICON. Învatare prin conversatie.

5. METINPROB. Învatare prin problema-întrebare-raspuns.

6. RICAR. Rasfoire, întrebari, citirea textului, amintirea punctelor principale, recapitularea în gând.

7. Învatarea cu sens este mai economica decât cea mecanica. Reproduceti textul cu propriile cuvinte.

  1. MEMORAREA EFICIENTA

Se disting urmatoarele tipuri de memorie:

a) senzoriala de achizitie (vizuala, auditiva, asociativa);

b) afectiva, de participare (imaginativa);

c) cognitiva (lanturi de idei, scheme);

d) actionala (operationala).

Pregatirea: autosugestii pozitive, igiena senzoriala (eliminarea perturbarilor), igiena fiziologica (alimentatia, respiratia, somnul), igiena psihica (relaxare, pauze, recompense). Fiecare îsi va stabili propriul sistem de memorare.

Exemple: materialul de memorat sa fie organizat, sa existe relatii reciproce, itinerare. Învatarea sa fie activa folosind asociatii vizuale, auditive, de culoare, forma, text ierarhizat, noduri cheie. Asociati memoria cu gândirea. Dezvoltarea memoriei se face prin exercitii de întelegere (facerea rezumatului), exercitii de reamintire, experimente formative (memorari si reproduceri la intervale diferite). Rezumatele pot fi textualizate, schematizate, arborescente sau enumerative. Succesul genereaza succes; dupa un esec necorectat urmeaza un altul .

Învatarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa data respectiva.

Învatarea pentru viata cu motivatie justa interioara împiedica uitarea. Motivatia interioara se formeaza în functie de idealuri si obiective autoimpuse sau fundamentale.

  1. CITIREA RAPIDA

Se recomanda la textele auxiliare: lectura accelerata, lectura dinamica, lectura intensiva. Pentru dezvoltarea citirii rapide se va antrena:

1. Citirea grupelor de cuvinte, chiar a frazelor pâna la un punct de sprijin orizontal sau vertical.

2. Citirea cu ochii mintii (fara subvocalizare).

3. Regresia (întoarcerea pentru a verifica dupa punctul de sprijin anterior, trecerea fluenta dintr-un punct de sprijin în alt punct de sprijin. Se va forta reamintirea frazei sau a cuvintelor sau se va trece mai departe fara regresie. La citirea rapida se utilizeaza numai canalul vizual si se urmareste marirea câmpului de vizibilitate orizontala si verticala în paralel cu reducerea punctelor de sprijin, fara întoarcerea privirii. Citirea rapida se foloseste atunci când poate fi neglijat 50% din text. Ritmul normal este de 200 cuvinte/min. Prin antrenament ajungeti la un ritm rapid de 1200-1500 cuvinte/min.

C. PRACTICA CITIRII RAPIDE

I.

1-2 saptamâni: se citesc doua cuvinte concomitent;’

II.

1-2 saptamâni: trei cuvinte cu sesizarerea ideii;

III.

1-2 saptamâni: jumatate de rând cu doua puncte de sprijin;

IV.

1-2 saptamâni: un rând la o singura privire pe centrul acestuia fara deplasarea laterala a ochilor;

V.

1-2 saptamâni: se pune degetul la mijlocul rândului si, coborându-l lent în jos, se citesc 2-3 rânduri la un singur punct de sprijin. S-a demonstrat ca multe (majoritatea) materialelor pot fi reduse cu 50-75% si nu ar avea nimic de suferit. Excesul de cuvinte este aproape o regula. Exista:

§ pseudoinformare: impostura;

§ mezinformare: tot ceea ce este negativ în informarea (ex. Eroare involuntara, traducere si dezinformare din interes);

§ subinformare: trunchierea informatiei;

§ suprainformare: preaplinul informarii. Un savant ipotetic competent în toate ramurile stiintei ar trebui sa citesca 24 de ore din 24 timp de 500 de ani pentru a citi tot ce se publica într-un an. În concluzie, se va urmari specializarea pe latura selectiva sau pe latura rapida. J. Bernel afirma: “În situatia actuala este mai usor sa faci o descoperire decât sa te convingi ca aceasta nu a fost facuta de altii”

D. TEHNICI CREATIVE

1. Asocierea consonanta. Cu cât memoria este mai bogata, cu atât aparitia asociatiilor este mai mare. Asocierea reprezinta realizarea de legaturi între imaginatie si memorie. Factorii esentiali sunt asemanarea obiectiva, fizica, exterioara, subiectiva, interioara, psihologica, similitudinea si evocarea (asocierea) imagine-senzatie.

2. Analogia extrapolara. Transferul, împrumutul de idei de la o solutie apropiata (de ex. pasare-avion, bila care lasa urme pe asfalt-pix etc.).

3. Inversia. Reprezinta abordarea inversa, susul-jos, plus-minus (de ex.: De ce se face iluminatul indirect de sus).

4. Empatia. Este substituirea gândirii proprii cu a interlocutorului (om, obiect etc.). De exemplu, spargerea unei nuci vazuta de catre un cercetator si practicarea unui orificiu mic pentru introducerea aerului comprimat care produce o explozie care distruge coaja nucii, obtinând astfel o viziune din interiorul nucii.

5. Combinarea. De exemplu, radiocasetofonul, pixul cu ceas etc.

6. Modificarea-Ameliorarea-Dezvoltarea. Se cunoaste ca, din cinci brevete, patru sunt doar perfectionari.

Autosugestii:

1. Am capacitea de memorare într-un timp scurt si cea de vedere exacta a ceea ce am memorat pâna acum.

2. Prin a învata ceea ce vreau înteleg mai mult din ceea ce traiesc acum.

3. Eu, Nume, am încredere în memoria mea acum.

LECTIA 3

Ochiul receptioneaza undele electromagnetice din spectrul 390-800 milicromi, iar dincolo de aceste limite nu vedem nimic desi alte fiinte vad. Urechea receptioneaza sunetele din intervalul 16-20000 Hz (herti), iar dincolo de aceste limite nu receptam nimic sau nu ne sunt afectate organele de simt.

Folosirea procedeelor:

1. Analiza. Informatiile complicate se împart în “parti digerabile”, eliminând ceea ce se repeta sau ceea ce este fals.

2. Sinteza. Trebuie sa devina obicei prezentarea informatiilor sintetic, rapid, correct si integral.

3. Comparatia. Se alatura doua fiinte, obiecte, fenomene stabilindu-se asemanarile si deosebirile.

4. Generalizarea, abstractizarea. Reprezinta operatiunea de a descoperi ceea ce este general, comun, esential la o anumita grupa de fiinte, obiecte, fenomene.

5. Concretizarea. Reprezinta verificarea (validarea, motivarea) generalizarilor si a abstractizarilor prin apelare la situatii concrete.

6. Întelegerea. Este activitatea creierului de a descoperi relatiile între obiecte, fiinte si fenomene.

7.(cristalizarea), engramarea (imprimarea), adunarea (stocarea) si reactualizarea (reamintirea însotita de verificare (ecforare) si corectare a informatiei memorate, stocate anterior) sunt procese ale memoriei care apar în timpul folosirii concrete a unei informatii pentru rezolvarea unei probleme, pentru atingerea unui scop. Rezulta astfel ca rezolvarea problemei, respectiv atingerea scopului reprezinta obiectivul principal, iar reactualizarea informatiei reprezinta obiectivul secundar. Este recomandabil ca autosugestiile sa faca din materialul de studiu un subiect interesant si placut. Astfel se memoreaza mai repede, mai durabil si mai exact. În somn, creierul se straduie sa elimine contractiile interne prin prelucrarea, armonizarea informatiilor si stergerea unor informatii sau transferul în zone mai profunde, mai greu accesibile. De aici rezulta uitarea pozitiva prin reorganizarea informatiilor de catre subconstient.

Uitarea negativa apare atunci când consideram anumite informatii putin importante sau neimportante si ulterior descoperim ca ne-am înselat. Vom fi nevoiti sa facem un efort mai mare sa ne reamintim sau trebuie sa-l învatam din nou. Atentie la autosugestiile negative. Retinem mai bine ceea ce ne mira, ne sperie, ne face sa râdem sau declanseaza curiozitatea. Acestea nasc emotii si autosugestii pozitive ducând la o memorare rapida. Engramarea se realizeaza pe baza unei peptide bazice sintetizata de ARN. Procesul de ecforare (activitate productiva) necesita un consum mai mare de energie. MSD Proces de control Repetitie Coduri Vizual Auditiv Tactil Gustativ Olfactiv Registrele senzoriale Mesajul MLD Primul nivel Al doilea nivel Al treilea nivel Primul nivel: vizual 1 sec; auditiv: 3-5 sec. Cu intentie si cu participarea a peste doua simturi, prin repetarea chiar neintentionata a primului nivel se trece în al doilea. Al doilea nivel: mesajul ramâne între 10 secunde si câteva minute. MSD are caracter temporar si de lucru. Prin autorepetitie mesajul trece în al treilea nivel. Al treilea nivel: MLD. Durata este lunga sau are chiar caracter permanent. Al doilea nivel, MSD, are calitatea de a asigura continuitatea actiunii. Se poate vizualiza plastic nivelul apei ca o curgere de apa, nivelul doi precum unduirea apei când este aruncata o piatra, iar nivelul trei ca o apa înghetata. Atentia este dalta memoriei. Actiunile care ne solicita puternic atentia se înscriu profund în memorie. Garantia întiparirii în memorie este data de interesul aratat, considerat pe drept cuvânt “motorul” memoriei. Emotia si interesul suscita atentia monopolizând atentia asupra unui singur obiectiv: concentrarea. Memoria MLD este conditionata de somnul cu vise. În somn informatia se consolideaza si se organizeaza în functie de totalitatea intereselor si a obiectivelor avute.; Privarea de somn duce la slabirea memoriei si privarile de somn de lunga durata duc la depersonalizare. S-a demonstrat ca, de la un anumit prag, memoria nu mai înmagazineaza înainte de a dispune de un anumit repaus sau, mai bine spus, de somn. În perioadele critice se va alterna învatarea accelerata cu mici perioade de somn de 15-30 de minute. Învatarea în somn favorizeaza numai memoria mecanica. Aceasta se realizeaza în perioada de somn usor. Învatarea în somn poate avea si efecte negative: unele persoane nu pot adormi, majoritatea acuza oboseala nejustificata etc. Învatarea în somn are eficienta pentru scurte perioade de timp urmate de pauza. De exemplu, se foloseste aceasta metoda 7-10 zile, iar apoi se ia o pauza de 10 zile. Se considera obligatoriu întarirea mesajelor imediat a doua zi si constientizarea lor. Se memoreaza bine ceea ce, în prealabil, a fost priceput. Se memoreaza bine atunci când spiritul si corpul se afla într-o receptivitate maxima. Memoria este cu atât mai buna cu cât creierul este mai solicitat, respectiv cu cât acesta se afla într-o activitate mai intensa. Secretul memoriei consta în excitabilitate. Trebuie sa fim preocupati, framântati cu o tensiune interioara. Se memoreaza cu atât mai mult cu cât suntem mai interesati de ceea ce trebuie memorat, asadar valoarea unei informatii creste cu cât interesul stârnit de aceasta este mai mare. Unde se pierde interesul se pierde si memoria. Daca se fac multe repetitii fara pauza, celulele corticale suprasolicitate declanseaza faza de inhibitie pentru a-si reface suportul energetic. Se recomanda atunci actiune fizica sau somn. Invers, daca repetitiile sunt prea rare apare inhibitia de stingere: uitarea.

Regula de aur: munca, perseverenta, regularitate. În alimentatie, accentul se pune pe alimentele bogate în proteine, legume si fructe; se vor evita grasimile, dulciurile pâinea. S-a demonstrat ca memoria este potentata de acetilcolina, iar sursa naturala de colina este lecitina. Prevenirea pierderilor de memorie se face pe linia alimentara, printr-o suplimentare a lecitinei si a aminofosfatilor continuti, de exemplu, în galbenusul de ou, lapte, preparate din germeni de soia, lapti de peste, drojdia de bere, pemolimatul de magneziu (Cyberet, Pamoline, Secatoxin, Meclofenoxat, Pyritinol, Piracetam, Noradrenalina). De notat faptul ca Vasopresina are efecte negative. Cele patru reguli ale brainstormingului:

1. nici un fel de critica;

2. cantitatea prevaleaza în fata calitatii ideilor;

3. a da frâu liber ideilor;

4. sinceritate si deschidere fata de ideile celorlalti participanti.

Autosugestii:

1. Randamentul meu creste de la o zi la alta, rezultatele sunt tot mai bune acum.

2. Imi place din ce în ce mai mult sa învat pentru a fi tot mai bun în domeniile mele preferate acum.

3. Îmi înteleg si îmi rezolv cu usurinta problemele vietii acum.

LECTIA 4

Fara motivare nu exista impuls si puterea de a rezista la învatare. Învatarea se face în trepte, cu o gradare a cerintelor, cu pretentii dozate. Succesul vine atunci când cerintele nu sunt nici mici nici mari. Creativitatea în gândire si cautarea de solutii ale problemelor dezvolta o gândire a posibilitatilor si alternativelor. Se vor evita starile de pesimism, conformism, frica, prejudecati, rutina. Superioritate are cel care, în afara de a vedea si a auzi, îsi pune fortele în joc si îndrazneste sa încerce. Un bun exemplu este cel al regelui si al vizirului. Tehnicile de învatare sunt utile pentru a sti cum sa fie folosite cât mai eficient propriile posibilitati si caracteristici în ceea ce priveste acumularea informatiilor. Fenomenul sinesteziei consta în folosirea a cât mai multe organe de simt concomitent. De exemplu, un degustator de vinuri foloseste mai multe simturi: mirosul, gustul, auzul (sunet), ochii (culoare). Sinestezie este, de asemeni, extinderea unei informatii spre alte simturi, cum ar fi mirosul uni trandafir, acesta evocând culoarea rosie etc. Oamenii cu memorie fabuloasa folosesc sinestezia. Un cuvânt sau un numar vazut scris are corespondente, pentru ei, si în alte sisteme senzoriale. Seresevschi spunea despre profesorul Vâgotschi ca acesta avea o voce galbena cu aspect plat si gust sarat. Se recomanda asadar a experimenta fizic informatia.Un alt exemplu este cel al copiilor: când vor sa descrie ceva de dimensiuni mari ei îsi deschid larg bratele, iar pentru ceva mic ei arata cu degetele. Unii psihologi recomanda raspunsul fizic total RTF care înseamna experimentarea imaginativa cu antrenarea simturilor si a întregului corp. Se recomanda utilizarea ambelor emisfere cerebrale (emisfera stânga tine de logica, gândire din aproape în aproape, abstractia, iar cea dreapta guverneaza imaginatia, intuitia, fantezia), aceasta însemnând a gândi în imagini, vizualizari picturale, nu doar în cuvinte si a memora imaginile respective. Noile chipuri se retin prin asociere cu cineva cunoscut, acest lucru producându-se aproape insesizabil. Când se doreste a se retine o informatie, trebuie asociata constient cu cea mai apropiata informatie cunoscuta observând asemanarile si diferentele. Elementele metodei Lozanov sunt:

1. Utilizarea nivelului de unde cerebrale alfa pentru a dezvolta „o perceptie calma si intuitiva a datelor prezentate în scopul memorarii”.

2. În 1955, Georgi Lozanov a descoperit ca exista o disponibilitate spre ideile si emotiile comunicate si transmise pe calea cuvintelor, a gesturilor si a atitudinilor, aceasta fiind un instinct numit „imprinting”. Un exemplu în acest sens este cel al puilor de animale care îsi urmeaza parintii. Aceasta disponibilitate se identifica cu sugestibilitatea, existând în diferite grade la toate fiintele umane. Stimularea acestei disponibilitati face ca sa se elibereze marile rezerve energetice aflate în strafundurile inconstientului, creând starea de „hipermnezie sugestiva”.

3. Un alt element este folosirea muzicii; se utilizeaza stilul baroc, care are un ritm stabil de un sunet pe secunda, muzica lui Händel, Bach etc.

4. Materialul este prezentat într-o forma ritmica, sincronizata cu ritmurile corpului si ale mintii. Informatia este împartita în fragmente scurte sau mici expresii, rostindu-se o expresie la intervale de 8 secunde, pe intonatii diferite pentru a înlatura monotonia unui ritm constant. Lozanov a studiat corelatia ritm-învatare. Dintr-un material prezentat cu pauze de 1 secunda se retine 20%, daca pauzele sunt de 5 secunde se retine 30%, iar la pauzele de 10 secunde se retine 40%. Cercetarile au demonstrat ca o pauza între unitatile de informatie ofera celulelor creierului posibilitatea de a se odihni un moment.

5. Atitudinea si comportamentul profesorului (gesturi, tonul vocii, expresia faciala) trebuie prestabilit pentru a transmite elemente de crestere a motivatiei si a încrederii în sine. Se constata îmbunatatirea metodei de învatare în timp:

în 1966 Lozanov raporta 100 cuvinte/zi,

în 1974 – 1800 cuvinte/zi. În 1977 s-a raportat o retinere în memorie de 3000 cuvinte/zi în care studentii au retinut într-un interval de 6 luni 88% din materia predata, iar dupa 22 de luni au retinut 57% fara a se face reîmprospatarea cunostintelor. În anii `80 metoda a început sa fie ocultata. Lozanov afirma: „O data ce ai învatat sa-ti deschizi mintea, capacitatea de a memora si de a-ti reaminti pare aproape nelimitata, neexistând nici un alt punct de blocare”.

6. La un institut francez se foloseste o metoda asemanatoare sugeostopediei. Se folosesc o serie de sugestii care deschid emotia si exprimarea total libera. Cursantii primesc alte nume si ajung sa-si depaseasca jena de a se exprima. Critica nu este admisa. De exemplu, fiecare cursant îsi face o lista cu 10-15 momente din viata când a avut emotii puternice; evocarea personalizata a unui eveniment creeaza emotia care, prin diferite sugestii, este mentinuta în constient pe perioada învatarii.

7. Dupa ce se folosesc de metoda de relaxare Schultz si metoda exprimarii total libere se obtine o stare de învatare în care practicantul devine atât de dornic de a învata încât face un mare efort de a se abtine sa înceapa chiar în momentul respectiv, înainte de a termina autosugestia. El simte dinamismul placerii de a învata care creste gradat. Se memoreaza la niveluri miraculoase, iar acest lucru trebuie sa fie pentru cursant ceva absolut normal, sa se bucure de aceasta stare fara a pune întrebari de genul: „Cum se poate?”, „Cât se poate?”, „De ce se poate?” etc. El trebuie doar sa se autosugestioneze permanent pozitiv si sa se bucure de abilitatea obtinuta folosind-o .

8. Repetitia ajuta procesul de învatare, dar monotonia ei îl împiedica. Astfel, Lozanov foloseste intonatia si ritmul (acestea se produc în emisfera cerebrala dreapta): -Ton normal (declarativ); -Ton soptit (încet, ambiguu); -Ton dominant (autoritar).

9. Metoda lui Lozanov are efect de avalansa: dupa 7 zile (sesiuni de învatare) se distinge o crestere neta fata de prima zi. Sugestionarea prealabila duce la cresterea cu 60% a performantelor. Sincronizarea cu respiratia duce la o îmbunatatire cu 78% a asimilarii imediate. Toate se potenteaza, au un efect cumulativ. Se recomanda repetarea cu ritmul: memorare pe apneea pe plin, pauza, expiratie, inspiratie, repetare pe apneea pe plin. Psihologul Alan Lakein recomanda folosirea din plin a întrebarii: „Care ar fi modul cel mai bun de a-mi folosi timpul acum?” Arthur C. Clarke spunea: Singura cale de a descoperii limitele posibilului este de a merge dincolo de ele, în imposibil”. Cercetarile moderne eu relevat ca psihicul uman nu are, în mod real si absolut, limite; dimpotriva, este parte a unui domeniu infinit al constiintei care cuprinde tot ceea ce exista dincolo de spatiu si timp, în realitati neexplorate înca (The Holotropic Brain)

Autosugestii:

1. Îmi place foarte mult sa învat acum.

2. Resimt o stare profunda de calm si sunt deschis catre noile idei si cunostinte acum.

3. Dau întotdeauna raspunsurile corecte la momentul potrivit.

Autor: Capusneac Ioan-Mîndrisor

Did you like this? Share it:

Adauga comentariu...

comentarii cu facebook

2 thoughts on “Învaţarea şi memoria

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *