Să ne proverbe-im [partea1]

Omul, dând peste nevoie, multe face fără voie.
Omul de ce-i place, de aceea se îngraşă.
Omul deştept cumpără vara sanie şi iarna căruţă.
Omul e dator să cerce şi bune şi rele.
Omul e dator să muncească, să nu-l găsească moartea şezând.
Omul e dator să-şi măsoare lungul nasului.
A vorbit şi nea Ion, că este şi el om.
Bine că nu a dat Dumnezeu omului mai multe guri.
Chipul omului e oglinda sufletului.


Dacă omul cade, îi piere şi umbra.
De-ar ştii omul ce-ar păţi, nici din casă n-ar ieşi.
De la omul cinstit e destul un cuvânt.
După poamă se cunoaşte pomul, şi după faptă omul.
Fapta bună laudă pe om.
Ferească Dumnezeu pe om de gura satului.
Fericit omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.
Găsi om meşteşugos a-i ciopli obrazul gros.
La voie bună oamenii s-adună.
Omul are două urechi şi o limbă: de două ori mai multe să auzim decât să vorbim.

Did you like this? Share it:

Adauga comentariu...

comentarii cu facebook

One thought on “Să ne proverbe-im [partea1]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *