în graţiile akismet pe wordpress

WordPress, are un plugin pe nume akismet, iar dacă ai intrat în graţiile lui, pe oricare blog (de pe wordpress) pe care scri un comentariu, acesta este trimis direct în SPAM, drept urmare nu va aparea niciodata pe site şi în plus oriunde ai scrie un comentariu -pe toate blogurile care au wordpress-, acesta va fi trimis in spam.

Cineva mă iubeşte atât de mult, încât a bifat, la un comentariu scris de mine că aş fi SPAM, drept urmare, toate comentariile care le scriam pe blogurile pe care le vizitez au fost trimise în SPAM, asta până când mi-am dat seama şi cineva m-a scos de acolo (a dat NOT SPAM), pe această cale îi mulţumesc şi lui Adela  pentru că m-a scos din spam.

Vizitând sectorul SPAM al blogului, am dat peste acest comentariu, mi-a plăcut atât de mult încât îl copiez mai jos:

Deşi are 6 ani şi cinci luni (astăzi), mi se mai întîmplă să mă refer la ea şi să o numesc “soră-mea”. Atît de incredibilă mi se pare, încă, minunea de-a o avea. În dimineţile în care se trezeşte cu un zîmbet mare cît o inimă bună, pictat pe tot chipul ei adorat de mine, simt, efectiv, nevoia de a-mi trage două palme, să mă conving că nu visez. Ea îşi aliniază dinţişorii într-o hlizeală şi mai largă, iar eu ştiu că n-am unde să văd ceva mai frumos. Şi-mi arde de glume şi de joacă: – Tu cine eşti şi ce cauţi aici?! o întreb pe tonul cel mai serios pe care-l găsesc la îndemînă. – Cum cine sînt?! Sînt copilul tău! Încă are un aer ştrengăresc pe faţă. – De unde ştii că eşti copilul meu? – Am fost la tine în burtică, mama! – Nu-mi amintesc… ai vreo dovadă c-ai fost acolo?! Fuge la albumul cu poze, mi-l aduce şi începe să întoarcă paginile. – Uite, aici sînt eu cu tine, aici… – Eu văd doar un bebeluş, de unde ştii că eşti tu? – Mamaaaa! Dar ştii că eu sînt! Arde de nerăbdare să mă convingă. Zîmbetul păleşte în faţa mutrei mele serioase. Îmi păstrez cu greu masca asta pe chip, dar jocul are o savoare aparte de fiecare dată. Iubesc s-o văd cum răscoleşte după replici, dovezi, cum trece de la o stare la alta, cum vrea să fie copilul meu recunoscut şi acceptat… Ultima dată am cedat mai repede argumentelor ei, o vedeam impacientată şi nu ăsta era scopul meu. Romeo a luat-o în braţe, a pupăcit-o bine şi-a întrebat-o: – Dar eu, eu ştii cine sînt?! – Da, tu eşti omul care-o face pe mama să rîdă!!! Pe cineva trebuia să-şi verse şi ea năduful! Pe mine m-a ridicat la cer, a nu ştiu cîta oară, cînd mi-a arătat familia ei. Horia şi T-rex urmează să ni se alăture, iar Sabina îi aşteaptă cu cer senin, fluturi roz, baloane şi multă nerăbdare.

 

Din când în când vă uitaţi şi prin SPAM?

Did you like this? Share it:

Adauga comentariu...

comentarii cu facebook

8 thoughts on “în graţiile akismet pe wordpress

  1. Ma bucur mult ca te-am putut ajuta!Imi face mare placere sa schimb pareri cu tine si sper sa continuam sa ne “vizitam” asa virtual!Va dorim numai bine si mult spor in tot ceea ce faceti!
    Si mie mi se pare ca uneori nu am timp de blog….in ultimele zile chiar s-a intamplat asta.O sa incerc sa postez seara…..cate putin!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *