când te saturi de copil… ce faci?

Când te saturi de copil… îl trimiţi la bunici, la creşă, la mătuşi etc. nu? ca să ai un moment de respiro, ca să poţi face curăţenie, să te odihneşti sau pur şi simplu să leneveşti sau să te relaxezi în cadă şi aşa mai departe… motivele pot varia.

Dar când nu ai bunici, nu l-ai înscris la creşă, nu ai nici socri, nici mătuşi şi nici curaj să-ţi laşi copilul în vecini, ce faci? Te obişnuieşti!

Când frecvent faci aceleaşi lucruri şi când ştii că nu ai cui să laşi copilul nici măcar o oră,  apare obiceiul şi ţi se pare normal ca să stai cu el 24/24 zi de zi până când ajunge la grădiniţă.

Mie mi se pare anormal ca să las un copil mic de 1-3 ani (sau bebeluş ) la bunici sau la oricine altceva mai mult de câteva ore. Copilul are un program stabilit de mama şi orice schimbare adusă mi se pare că întoarce bunul demers al creşterii. Am văzut copii cocoloşiţi de bunici sau alte rude iar părinţii se chinuiau să dezveţe copilul de proastele obiceiuri întipărite.

Oricum, eu nu ştiu ce înseamnă să-ţi laşi copilul acasă la altcineva. Fetiţa mea a stat cel mult 2 ore cu tatăl său (şi asta s-a întâmplat după ce a împlinit 2 ani şi am început să merg la salon sa-mi facă manichiura), în rest e non stop cu mine, şi aşa mi se pare normal şi firesc să fie. Şi sunt aşa de fericită că pot sta alături de ea. Nu aş accepta să las copilul cu nimeni cât timp e mic, după ce creşte mai mare, după 2 ani, mi se pare în regulă.

NU, nu ai voie să te saturi de copilul tău, pentru că l-ai născut şi ai responsabilităţi. Trebuia să ştii dinainte să-l naşti că nu vei mai putea pleca hai-hui, că timp de câţi va ani va trebui să stai lângă el, pentru că e mic şi neajutorat şi are nevoie de tine până când va înţelege cum funcţionează lumea asta, până când se va putea descurca şi singur.

Cum a spus şi little lucky

“un copil nu e o ţoală.
un copil nu e un film.
un copil nu e un fel de mâncare.
un copil nu e o poşeta.
un copil nu e un amant.”
un copil nu e un accesoriu de care să te lipseşti atunci când nu mai ai chef de el! Câţiva ani din viaţa ta trebuie să-i sacrifici pentru copilul tău, pe care-l iubeşti ca pe ochii din cap.
3 ani din viaţa ta -de încă, să zicem 40 de ani- chiar nu-i poţi sacrifica? pentru ca să fi alături de copilul tău, să-l iubeşti şi să-l pregăteşti pentru lumea asta. El nu va ţine minte dezordinea din casă, sau coafura/ manichiura ta îşi va aminti iubirea şi sprijinul care i l-ai acordat.
După ce va creşte lucrurile vor sta altfel, nu va mai trebui să fii non-stop în spatele lui. Fiinţa această micuţă şi drăgălaşă va fi capabil să se descurce – pentru că ai fost  stâlpul de susţinere. Şi aşa va trebui să rămâi câte zile vei mai avea. Pentru că asta înseamnă să fii mamă! Şi nu e perfect normal să nu mai ai chef de copil! Dacă ai astfel de sentimente ţinele pentru tine şi nu lăsa ca copilul să înţeleagă că nu ai chef de el, pentru că el are nevoie de tine, e dependent de grija ta!
Did you like this? Share it:

Adauga comentariu...

comentarii cu facebook

3 thoughts on “când te saturi de copil… ce faci?

  1. eu nu pot lasa copilu meu la nimeni – nu am un ajutor si uite asa ai dau de colorat cand eu fac curat ,o pun la masa sa invarta si ea cand fac de mancare ,o eau dupa mine cand trebuie safac cumparaturile zilnice ,da uneori mie greu ,ea se moftureste eu ma enervez repede dar mam invatat sa ma calmez si mai repede decat ma supar – am noroc cand o duc la gradinita -4 ore de respiro in care imi fac toate treburile in acea zi mai linistita pot zice . nu pot sa o las nimanui – stiu ca doar eu o pot supraveghea cel mai bine suna poate putin aiurea ,stiu multi miau zis ca o tin prea mult linga mine si ca nu fac bine … si eu zic mai bine asa decat sa stau cu griji .poate mai tarziu ma voi putea desparti mai usor(nustiu ) vom vedea …

    1. Până la urmă cine zice că este uşor să fii mamă? Dar dacă am ales să naştem un copil, implicit am devenit mame şi trebuie să ne creştem şi educăm copii, nu să-i plasăm repede altora. E atât de simplu să fugi de responsabilităţi! Micuţul ne simte când suntem nervoşi şi eu când sunt nervoasă caut să mă calmez şi să nu izbucnesc faţă de ea.

      Pe mine mă consolează gândul că atunci când va fi mare voi vedea rodul muncii mele, şi deşi este mică mă răsplăteşte în fiecare zi prin comportamentul frumos pe care-l are (un mic exemplu: nu e agresivă cum am văzut că sunt alţi copii de vârsta ei şi a învăţat să fie răbdătoare şi nu face isterii etc.)

  2. De la ce vârstă e bine să-ţi laşi copilul la computer e o chestiune care priveşte fiecare părinte în parte. Este cam la fel ca atunci când te hotărăşti că e timpul să-i cumperi o bicicletă sau să-l laşi singur afară. Nu poţi spune nici când e prea devreme, nici când e prea târziu să laşi copilul la computer. Toate acestea depind de modul în care vrei să-ţi educi copilul, de valorile pe care vrei să le transmiţi şi, mai ales, de cât de pregătit este copilul pentru o nouă “jucărie”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *