Cand voi fi mare vreau să ma fac… şi copiii încep să răspundă: pompieri, asistente, doctoriţe etc.
Este interesant cum fiecare îşi doreşte să salveze ceva/ pe cineva, câtă lipsă de egoism! Apoi, când aceşti copii cresc mari, majoritatea devin cu totul altceva. Dar, nu asta este ideea, ci faptul că dispare acea dorinţă de a mai ajuta, odată ajunşi maturi le dispare orice formă de altruism.
Îmi cer scuze pentru că încep să scriu tot mai puţin, am atâtea scuze în legătură cu asta, că şi pe mine mă ia cu dureri de cap. Zilele acestea de holiday m-am odihnit atât cât am putut. Am multe poze de adăugat pe blog dar nu am timp. De mâine, iarăşi voi avea un program super încărcat şi tot mai puţin timp pentru blog. Am aşa de multe cugetări despre care aş vrea să scriu… una dintre ele este … dacă e bine să-ţi minţi copilul în legătură cu existenţa lui Moş Crăciun…? Pentru că eu aşa văd lucrurile, aceasta e prima minciună cu care începem să ne minţim copiii. Şi pentru ce? Ne minţim copilul tot anul pentru o singură zi care aşa cum vine aşa şi dispare. Aşa îl învăţam şi pe el să mintă şi să-şi piardă încrederea- prima dată în părinţi, în singurii oameni pe care se bazează. Când copilul ajunge în jurul vârstei de 4-5 ani (sau mai târziu), se întâmplă cumva şi află de această minciună grosolană. Câtă dezamăgire va fi în sufleţelul său.
În sfârşit a nins! Drept urmare – mă aşteaptă montarea bradului. Am tot ezitat între a cumpăra un brad natural sau a monta bradul artificial. Din 2006 ne-am luat un brad artificial care şi astăzi arată destul de bine.
Îmi amintesc de copilărie şi de mirosul de brad proaspăt tăiat… cred că acel sentiment rămâne listat în: “amintiri din copilărie” … la câţi am fost prin casa şi aveau brad natural… la niciunul nu am simţit acel miros tipic… oare ce au brazii ăştia naturali de nu mai lasă aromă de brad în casă...?