Până zilele trecute n-am înţeles nimica din iarna asta. Îmi luasem gândul de la zapadă. Eram dezamăgită! Dezamăgită  pentru că iubesc zăpada, ador să vad cum cad alene fulgii de zăpadă, ador să calc pe zăpadă şi să simt cum se striveşte sub picioarele mele. Ador să fac bulgări şi moşi de zăpadă. Ador să merg la munte, să schiez şi să mă dau cu sania…

La sfârşitul lunii vom merge in Poiana Braşov, moment pe care-l aştept încă din decembrie. Voi fi cu siguranţă în extaz! Până atunci mă mulţumesc cu peisajul de afară:

Din cauza frigului ne-am cam grăbit, mie una îmi îngheţase degetele pe aparatul foto . Dar a meritat. A fost foarte frumos. Animalele erau pitulite şi zgribulite de frig.

[flickr album=72157612190092225 num=40 size=Thumbnail]

Doamne ce fericită sunt! Mă uit pe geam şi vad fulgii cum cad aşa de lin (ca-n poveste)…

Abea aştept să mergem la schi… voi reveni cu poze

Majoritatea se laudă  cu un revelion “pe cinste”, cum s-au distrat, îmbatat, amuzat ş.a. Eh! Eu mă laud cu performanţa de a nu serba revelionul Am reuşit să fac abstracţie de toată nebunia asta şi de toată prefecătoria din această perioadă. Da! Pentru mine a fost o zi obişnuită, o zi în care la ora 00 se dă stingerea şi mă duc la nănic…