SIMŢUL HARULUI sau

SIMŢUL ABILITĂŢILOR SPECIALE

-al IX-lea simt-

Extras din cartea În labirintul celor 12 simţuri de Gabriel Stan

Fiecare om se naşte cu o abilitate specială. Unii au şansa să şi-o descopere sau ca cei din jur să Ie-o descopere, alţii nu. Aceasta nu înseamnă că ei nu au, undeva ascuns, o abilitate care-i poate face deosebiţi. Când întâlneşti un om fii sigur că nu numai tu îi eşti superior prin ceva. Ai această senzaţie a superiorităţii tale pentru că ai o vocaţie, o capacitate pe care ţi-ai dezvoltat-o. Dar nu şti aproape niciodată prin ce îţi este celălalt superior. Oamenii primesc ereditar, şi nu numai, anumite disponibilităţi şi abilităţi. Considerăm HAR calitatea deosebită a unui individ, indiferent dacă ea se referă la sport, artă, ştiinţă etc.

SIMŢUL HARULUI poate fi şi o cale a înţe­legerii şi citirii subtile a semnelor interioare şi exterioare, care trebuie observate. Abilităţile speciale după ce au fost identificate trebuie să fie cultivate de părinţi şi anturaj. Este un simţ al deducţiilor şi al ascultării sufletului în acelaşi timp. Spiritul percepe logica simbolurilor care vin spre noi, iar sufletul ne dă certitudinea autenticităţii acestui tip de realitate a urmelor. Sherlock Holmes şi majoritatea detectivilor reali sau imaginari sunt de fapt cei care îşi dezvoltă acest simţ aparte al „citirii urmelor”. Tot ce ne înconjoară lasă urme care pot fi citite şi interpretate corect. Continue Reading →

SIMŢUL LUDIC

-al VIII-lea simţ-

Extras din cartea În labirintul celor 12 simţuri de Gabriel Stan

Prevederea nu înseamnă clarviziune.

Prevederea este rezultatul, fructul obţinut de un simţ special al Jucătorului de Şah, care în timp devine SIMŢUL LUDIC. Şahistul îşi calculează trei, patru sau mai multe mutări în avans, dar îşi dezvoltă pe lângă gândirea corectă – logică, o conştiinţă a primejdiei sau mai bine spus a păzirii de primejdii. Este important să ştii, dar mai ales să simţi că dacă alegi un anumit drum, un anumit timp sau loc, ele pot fi FASTE sau nefaste. Este un fin „miros interior” care ne dirijează viaţa în bine şi în folosul nostru.

Sunt momente în care pare ilogic să luăm anumite decizii importante, să plecăm la un drum, sa ne însoţim cu un anumit om etc. Preve­derea ne spune, ca şi „Bunul Simţ”, dacă este bine sau rău, fără a şti sigur cum va fi. Căpătăm cu timpul o experienţă prin care ne dezvoltăm această „capacitate” de a prevedea. Continue Reading →

SIMŢUL COMUNICĂRII -al VII-lea simţ-

Extras din cartea În labirintul celor 12 simţuri de Gabriel Stan

După ce făptura umană îşi capătă pe deplin simţul conştienţei existenţiale raportată la mediu, îşi poate dezvolta mai mult sau mai puţin cel de-al doilea simţ interior: SIMŢUL COMUNICĂRII. El îşi are rădăcinile adânci în SIMŢUL IDENTITĂŢII, când începe dialogul cu sinele şi cu ceilalţi.
Totul porneşte ca o joacă în care la fel ca şi la animale, se dezvoltă un cod de comportament non-verbal. La animale comunicarea telepatică este mult mai puternică decât la om. Se pare că pe măsură ce limbajul vorbit şi scris al omului a evoluat şi s-a dezvoltat, i s-a atrofiat chiar esenţa SIMŢULUI DE COMUNICARE. Transmisia de gânduri la distanţă (telepatie) nu se mai întâl-neşte decât în relaţii speciale de familie, la gemeni şi, bineînţeles, experimental. Dar aceasta nu înseamnă că omul nu are dreptul şi posibilitatea de a comunica neconvenţional. Acum, după ce acest simţ s-a atrofiat în om, pentru a se studia într-un cadru ştiinţific, se caută oameni cu aptitudini speciale, talent, deoarece comunicarea telepatică necesită foarte mult antrenament
O astfel de calitate specială se poate educa aproape la oricine, lată ce făceau cei vechi:
Continue Reading →

SIMŢUL IDENTITĂŢII sau al SINELUI -alVI-lea simţ-

Extras din cartea În labirintul celor 12 simţuri de Gabriel Stan

Al şaselea simţ este cunoscut aproape de toată lumea care are cei şapte ani de acasă. Se mai cheamă şi „Bunul Simţ”. Este un simţ interior ce trebuie cultivat şi educat. Ne naştem cu el şi cu disponibilitatea de cunoaştere şi de educare a lui. Dacă nu este cultivat până la un moment dat, se pierde.

De fapt, aici începe discuţia despre OM. Omul este creaţia lui Dumnezeu şi este făcut după chipul şi asemănarea LUI. Sigur, nu trebuie să ne imaginăm un Dumnezeu după mărginirea noastră.

Primele rezultate ale dezvoltării SIMŢULUI IDENTITĂŢII se obţin după ce familia îşi educă timp de şapte ani copilul. în intimitatea familiei, copilul trece treptakde la forme de cunoaştere primară, cu cele cinci simţuri exterioare pe care le exercită din plin, la dezvoltarea unui tip de viaţă interioară care trebuie armonizată cu exteriorul. Un rol deosebit de important în acest prim pas al cunoaşterii îi au părinţii, familia sau apropiaţii care se ocupă de copil.

Un copil bine educat trebuie, în mod obliga­toriu, disciplinat. Trebuie să ştie bine ce are voie să facă şi ce nu are voie. Ce este rău, ce este ruşinos… El trebuie lăsat să se joace cu ceilalţi copii pentru a se socializa. Peste 50% din informaţiile lui vin din poveştile spuse de cei mari. Continue Reading →