Care este secretul succesului?

O relatare spune: “Chiar dacă cineva are din belşug, viaţa lui nu depinde de lucrurile pe care le are”.

În opinia majorităţii oamenilor, unităţile de măsură ale succesului şi garanţia unui viitor sigur sunt: banii, proprietăţiile, faima, salariile mari şi familia.
Atât în ţările bogate, cât şi în cele sărace mulţi urmăresc mai presus de orice să câştige bani şi să urce pe scara socială.

Asta este viaţa noastră? Pentru asta trăim? Doar ca să urcăm pe scara socială?

Suntem, noi oamenii, ca şi “vântul”?

Suntem, noi oamenii, ca şi vântul? Sau doar unii? …icon
Atât de complex este omul încât nu sunt sigură că ne ajunge o viata să-l cunoaştem. Să ne cunoaştem pe noi înşine, limitele noastre etc..
Azi ne dorim ceva şi facem tot felul de planuri mari pentru ca apoi, să sesizăm că, sub o altă conjunctură, acel lucru, de fapt, nu era chiar aşa de important. Etapele acestea spre maturizare, situaţii în care eşti pus să iei decizii importante -decizii de care depinde viitorul tău- te pun uneori în ipostaza de te întreba: dar eu cine sunt?, ce vreau să fac?, ceea ce fac, este cu adevarăt ceea ce îmi doresc eu să fac?…etc., întrebări care, dacă nu şti un răspuns sigur, rişti să nu îţi cunoşti identitatea, să îţi pierzi încrederea în sine, să te împotmoleşti undeva şi să nu înaintezi…

De două luni mă confrunt cu aceste întrebări… Cine sunt şi ce vreau să fac? Ceea ce aleg să fac, este cu adevărat ceea ce îmi doresc eu să fac? Încă nu le-am găsit răspunsul :( Sper, ca într-o zi, să dezleg şi această enigmă…
Cei care aţi trecut de vârsta de 23-25 ani, v-aţi confruntat cu aceste intrebări?

Relaţiile bazate pe încredere reciprocă se află în declin?

Încrederea în oameni
Mai putem avea încredere în cineva? Spun asta gândindu-mă la predescesorii noştri, citesem acuma de curând dintr-o revistă despre o fată care a rămas uluită să afle că pe timpul regimului socialist, Serviciile Securităţii Statului alcătuise un dosar cu activităţile ei personale. Ea a rămas perplexa când i s-a spus cine furnizase informaţiile: chiar soţul ei. Fusese trădată de cineva în care ar fi trebuit să poată avea toată încrederea.
Alt domn, în vârstă, îl considera pe medicul său demn de de „tot respectul, admiraţia şi încrederea“, . Medicul era cunoscut drept „o persoană amabilă şi plină de consideraţie“. Într-una din zile, acest domn a murit subit. Care fusese cauza: un infarct sau un accident vascular cerebral? Nici una, nici alta. Autorităţile au ajuns la concluzia că medicul mersese acasă la acest domn şi, fără ştirea pacientului său şi a familiei acestuia, îi făcuse o injecţie letală. Din câte se pare, acesta a fost ucis de cineva în care avusese multă încredere.

Încrederea fetei şi a domnului de mai sus a fost amarnic înşelată, cu consecinţe grave pentru ei. În alte cazuri, urmările nu sunt atât de serioase. Cu toate acestea, nu e ceva neobişnuit să fim dezamăgiţi de cineva în care am avut încredere.
Eu am fost dezamăgită şi minţită de atâtea ori încât acuma îmi este greu să iau ceva pe bune..
Un scriitor latin a scris: „Încrederea este singura legătură a prieteniei“…
Credeţi că persoanele care nu au încredere în alţii le este greu să întreţină prietenii?

Introvertit sau extravertit?

Introversie sau Extraversie (I/E)
25% din oamenii de pe planetă sunt introvertiţi. 75% sunt extravertiţi. Această caracteristică ne arată de unde îşi iau oamenii energia. Extravertiţii din lumea exterioară iar introvertiţii din lumea interioară.
Aici trebuie să îţi dai seama ce te energizează mai mult.
Caracteristici ale unei persoane introvertite:
– mă energizez mai mult când sunt în intimitate, singur/ă
– îmi place să îmi concetrez energia asupra lumii mele interioare a gândurilor ideilor şi sentimentelor
– îmi place să fac o singură treabă odată
– îmi place să am intimitatea mea
– mă gândesc înainte să fac ceva
Caracteristici ale unei persoane extravertite
– mă energizez mai mult când sunt cu alţi oameni
– îmi place să îmi concetrez energia asupra lumii exterioare, a oamenilor şi a lucrurilor.
– îmi place să mă ocup de mai multe lucruri în acelaşi timp
– îmi place să fiu o persoană publică
– prima oară fac ceva şi apoi mă gândesc
Evident, toţi oamenii au parte de ambele. Însă una domină.

Dacă ai descoperit care din cele două domină în viaţa ta, notează pentru introversie litera I şi pentru extraversie litera E. Astfel ştii unde te încadrezi.

Articol extras de aici

De unde ne luăm energia?

Acum ceva timp în urmă citisem un articol despre tipurile de personalitate scris de Novacovici Pera. Şi, aflasem că există două tipuri de oameni:
-introvertiţi şi
-extravertiţi
Introvertuţi se încarcă cu energie din interior, pe când extravertiţii din exterior.
Făcându-mi acest test, am aflat că sunt o persoană extravertită. Deci, mă încarc cu energie din exterior. Lucru total adevărat. Dacă stau în casă o săptămână fără să ies deloc afară intru într-o depresie din care mai ies peste 2-3săptămâni, fapt de altfel experimentat.
Ador să lucrez cu oamenii, să ies în lume, să particip la adunări, la traininguri unde sunt multi oameni, unde se râde, se cântă, se află lucruri interesante ş.a. Aceste ieşiri mă umple de energie, de poftă de viaţă. În acele clipe mă simt ca un burete care absoarbe energia oamenilor din jurul meu.

Mă întrebam oare cum se încarcă cu energie introvertiţii?!
Dacă eşti o persoană introvertită, te rog să ne spui cum te încarci cu energie.
Vă doresc o duminică plăcută şi liniştită!

Nu există femei urâte

Nu există femei urâte!!!

Această fotografie a fost făcută la o competiţie în luna iunie.
Concursul a fost între 9 femei care au avut parte de un “makeover”:
li s-au facut toate tratamentele de frumuseţe disponibile,
într-o anumită perioadă de timp.

Concluzia – nu există femei urâte, ci doar femei sărace.

Vezi imaginea aici

nu exista femei urate

mail primit de la Miha

Vreau să îmi fac o firmă. Ce fac?

Şi eu vreau să imi fac o firmă, doar că nu acuma, ci peste vreo 1-2 ani. Acuma mă documentez şi culeg informaţii.

Până acuma am citit pe blogul lui Arhi un articol din care am înţeles cam cât costă constituirea unei firme, vezi articolul aici .

Iar pe blogul lui Mihai am găsit informaţiile necesare care răspund la întrebarea: Ok. Mi-am creeat firma acuma ce fac? Găsiţi articolul aici .

Cum aflu informaţii suplinitoare revin cu un edit.

Dacă ştiţi un articol interesant care dezbate acest aspect lăsaţi-l în comentariu.

Descurajare

“Sufletul nostru încărunţeşte înaintea părului”, a observat cineva.
Descurajarea ne poate afecta la toate vârstele. Cea mai comună cauză a ei este pierderea temporară a perspectivei de viitor. Ştiţi, uneori, Dumnezeu ne aşează în întuneric ca să vedem că El este lumina.
Nu uitaţi -dificultăţiile ne întăresc sufletul, tot aşa cum munca ne întăreşte trupul.

Două citate
1. “Sunt succese care te înjosesc şi înfrângeri care te înalţă”. şi,
2. “Când sunt jos, porumbeii ne mănâncă din palmă, când sunt sus, se cacă pe noi.”

Crezi în tine? Stima de sine

Am citit acum câteva minute un articol scris de Novacovici Pera despre încrederea şi stima de sine, mi-a plăcut foarte mult.

Am savurat fiecare propoziţie. Iată câteva idei extrase din articol:

SĂ CREZI CĂ POŢI este condiţia necesară deşi nu suficientă .

După ce eşti convins că poţi, întreabă-te „ Cum se realizează lucrurile extraordinare în viaţă? Ce au facut oamenii care în condiţii extrem de grele, pornind de la 0, avand foarte multe dezavantaje şi pe nimeni care să creadă în ei, ca să reuşească în ciuda tuturor condiţiilor vitrege?”

Prima oară s-au lovit de un val de descurajări şi dezaprobare. Majoritatea oamenilor au un obicei foarte prost. Îi descurajează pe cei din jur când aceştia încearcă să facă ceva deosebit pentru că pur şi simplu dacă vor reuşi, îi vor pune într-o lumină proastă pe cei care nici macar nu au încercat. Sunt dovezi clare în această privinţă, priveşte cum i-au tratat contemporanii pe toţi oamenii care au schimbat lumea…..

Descurajările Read more “Crezi în tine? Stima de sine”

Când aţi râs ultima oară? Importanţa şi beneficiile râsului

Cu un râs vă puteţi trata bolile singuri

Când aţi râs ultima oară? Nu un râs sarcastic sau un pic forţat, ci râs din toata inima, cu folosirea gâtului? Când aţi pufnit in râs sau v-a apucat un râs nebun? Raspunsurile la aceste intrebari banale pot spune într-adevar ceva despre sănătatea dumneavoastră.

Detaşarea de realitate este un factor important

Luându-i ca exemplu pe francezi, se pare că ei râd din ce în ce mai puţin: 19 minute pe zi în 1939, 6 minute în 1980 şi numarul acceselor a descrescut până în zilele noastre, ajungând la 60 de secunde pe zi. Grijile, stresul, neliniştea, ritmul alert al vieţii sunt în cea mai mare parte responsabile de aceasta degringolada a râsului printre obiceiurile noastre. Se pare că râsul nu se mai produce decât în situaţii în care suntem foarte liniştiţi. Detaşaţi-vă şi priviţi viaţa ca un spectator, pentru că multe drame se pot transforma în comedii!, ne sfatuieşte filozoful Henri Bergson în lucrarea sa consacrata râsului şi comicului. De asemenea, el ne propune ca, atunci când ne uitam la nişte tineri care dansează, să ne astupam urechile pentru a nu mai auzi muzica (sau sa dam sonorul televizorului încet) şi spectacolul poate deveni foarte repede amuzant. Motivul îl reprezintă detaşarea de ceea ce considerăm până atunci ca făcând parte din realitate.

Binefacerile râsului asupra fizicului şi psihicului
Read more “Când aţi râs ultima oară? Importanţa şi beneficiile râsului”