am câştigat

Din principiu nu îmi place să particip la concursuri, am făcut câteva excepţii de dragul unor blogăriţe mame.

Mare mi-a fost mirarea când am aflat că am câştigat o decoraţine de Paşti cu un iepuraş. Pentru a vi-l arăta am preluat imaginea am de la pitici dar voinici, Antoaneta a organizat concursul, iar mâna care realizează aceste lucruşoare frumoase este a lui Daniela, o găsiţi pe facebook, pe pagina HandMade-by-Daniela.

Vizitându-i pagina am găsit o altă decoraţiune care mi-ar plăcea  să o pun în camera lui Bea. A spus că o să-mi facă ceva de genul. Abia aştept să văd cum o să iasă :)

Nu-i aşa că ar arăta bine?

machetă: copac cu ouă de Paşti

– acest proiect a fost realizat de copii la grădiniţă

Au folosit o bucată mare de polistiren pe care au pictat-o. Iar trunchiul copacului a fost realizat din hârtie creponată de culoare maron.  Ouăle au fost colorate de copilaşi.

Cărticică cu 333 de abţibilduri motive de Paşti

Am găsit această cărticică în Lidle. Nu îmi vine să cred că aproape toate abţibildurile din ea sunt dezlipite. Cartea este complexa, pe lângă cele 333 de abţibilduri are şi diferite jocuri în care copilul trebuie să găsească soluţia şi să lipească abţibildurile. Pe lângă joculeţele din carte am mai creeat diferite activităţi. Alipit abţibilduri pe forme de ouă cauciucate.

– i-am decupat ouă din carton pe care ea să le decoreze după cum doreşte

– aveam pregătite ouă golite de conţinut şi pe acestea le-a decorat cu abţibilduri

– i-am lipit foi pe o plansă mare şi a început să lipeasca abţibilduri pe teme, aici lipea pe cele cu prăjituri :)

– dintr-un sul de carton am pregătit un copăcel în care am înfipt scobitori şi ea a aşezat ouăle din carton

– i s-a părut amuzant să perforeze găuriţele şi nu s-a lăsat până când nu le-a suspendat pe toate în copăcel

Încă mai avem abţibilduri, sunt în pană de idei, ce am mai putea face cu ele? Ca după ea le-ar lipi pe uşă, pe parchet etc. :)

puişor, ouă şi fluturaşi

Primul puişor l-a primit de la grădiniţă. Ajunşi acasă am întrebat-o:

– Cine a lipit puişorul?

-Doamna!

– Şi ouăle? nu le-ai colorat tu?

– Nu.

Mi-am spus că este clară treaba şi ne-am apucat să pregătim toate cele necesare pentru a făuri o activitate la care să participe ea. A fost foarte încântată. Şi e normal, cât de mult le place să lipească la această vârstă (3 ani). O activitate draguţă care implică motricitate, atenţie şi concentrare.

Coala alba este o foaie A4 îndoită în două, astfel se obţine un fel de coşuleţ pe care se lipeşte puişorul, ouăle şi fluturaşii perforaţi.

Bea – 3 ani şi o lună.

Am înscris şi această activitate în colecţia: Activitaţi de Paşti.

Tablou Ouă şi puişori de colorat

Aceasta este o activitate făcută de copii la grădiniţă. D-na educatoare mi-a dat planşa cu modelul oului şi puişorului de decupat. L-am scanat. Dacă este colorat în diferite culori nici nu ai spune că nu este acelaşi patern.

Planşa o puteţi salva în calculator şi printa (alegeti optiunea să vă multiplice oul de mai multe ori pe o singură pagină).

Acestă activitate apare şi în colecţia Activităţi de Paşti  (clic pe broscuţă pentru a deschide colecţia)  

ouă încondeiate – un eşec total

Pentru că am vrut să am multe ouă deosebit am încercat să meşteresc şi ouă încondeiate. Am vazut pe youtube un filmuleţ cum se face şi mi-am spus că pare simplu, încerc. La florarie nu am găsit ceara aşa că am cumpărat o lumânare sperând că cerea ei va fi suficientă :)

Habar nu am daca acel instrument de incondeiat este de nelipsit sau nu, şi nici nu am pe cine întreba, eu am folosit un cuişor şi am lăsat talentul să mă chinuie. Am încercat să fac chiar şi o mutrişoară de iepuraş :)

Deşi totul a decurs bine, entuziasmul creştea când îmi imaginam ce bine vor arăta când voi îndepărta ceara şi va rămâne culoarea şi forma dată.

În clipa în care le-am pus în vopseaua caldă cred că s-a produs eşecul, sau deoarece le-am ţinut în vopsea… nu ştiu ce s-a întâmplat dar modelul dispăruse

Aşadar nu ştiu la ce să mă gândesc. Cred că am greşit din start, nu am folosit ceara şi nici acel “creion” special folosit la încondeiere.

Dacă cineva citeşte acest post şi ştie mai multe să-mi dea câteva detalii. Măcar să fiu pregătită pentru anul viitor. Până atunci poate fac rost şi de unealta minune.

Ouă vopsite cu vopsea roşie şi model de frunze şi flori

Ei, aceste ouă nu au ieşit aşa de spectaculoase pe cum am crezut :( Dar am vrut neapărat ca pe lângă ouăle speciale făcute prin tehnica şerveţelului am vrut să fac acele ouă care le făceam îmrepună cu mama pe când eram doar o copiliţă şi zburdam în căutarea unor frunze cu forme interesante.

– metoda este foarte simplă, pe ouăle fierte se aşează frunze şi se leagă cu un ştramp. Pe urmă se scufundă în vopseaua de ouă pentru câteva minute.

Eram foarte entuziasmată, îmi imaginam ce formă frumoasă va lasa lăcrămioara pe ou…

Când eraţi copii, mama voastră avea obiceiul de a vopsi ouăle de Paşti folosind frunze drept model?

Găseşti aceste ouă şi alte idei minunate în colecţia Activităţi de Paşti de aici: (clic pe broscuţă pentru a deschide colecţia)  

Ouă decorate cu tehnica decoupage

Anul acesta am vrut neapărat să creez ouă mai speciale şi m-am căşunat pe a decora ouăle prin tehnica decoupage. Deja de mult timp admir operele altor mămici din blogosferă şi mi-am spus că trebuie neapărat să încerc şi eu tehnica şerveţelului. E foarte simplu de făcut şi de efect.

Pentru cine nu a încercat vă spun cum se procedează, e floare la ureche :) trebuie decupat o porţiune de şerveţel (cea cu modelul ales), dezlipim a treia foiţă de şerveţel şi am dat un strat de lipici special pentru această tehnică pe ou (l-am cumpărat dintr-un magazin în care e xerox şi mai vinde şi diferite articole de hobby – lipiciul care l-am găsit pentru decoupage e de la pentart). Deci, am dat cu un strat de lipici pe ou, folosindu-mă de o pensulă, am lipit modelul şi am mai dat cu un strat de lipici pe şerveţel (începand întotdeauna din interior spre exterior). Asta e tot. Îţi spun, e simplu şi de mare efect :)

Aceasta este prima mea experienţă cu această tehnică a şerveţelului. Am preferat să le las aşa simple, fără a adăuga alte detalii. Desigur se pot face şi mai de efect desenând tot felul de cerculeţe şi onduleuri, sclipici şi plusuri de culoare.

Aceste ouă le-am pus şi în colecţia Activităţi de Paşti de aici: (clic pe broscuţă pentru a deschide colecţia)



Primiţi cu stropitul?

În copilarie, vacanţa de Paşti o petreceam la bunici, în părticica de Est a Transilvaniei. Eram răsfăţate în fiecare an cu un obicei pe care de abia îl aşteptam şi care făcea mare vâlvătaie în sufletele noastre de copii. Băieţii veneau cu sticluţe în care aveau apă de parfum şi după ce spuneau o poezioară ne stropeau. Poeziile nu mi le mai amintesc pentru că erau în limba maghiară.

Am rămas plăcut surprinsă că acest obicei al udatului fetelor încă statorniceşte.  De data aceasta se întâmplă în partea de Vest a Transilvaniei :) Ieri au venit câte doi băieţei întrebându-mă “primiţi cu stropitul?”

– Da! – Desigur! şi cât m-am bucurat.

– Hai, Bea! Au venit băieţeii să ne stropească.

Să o vezi ce ţopăia, habar nu avea ce urmează sau ce poezie au spus copii. Ne-au şpreiat din cap până-n picioare după ce au spus o poezie tare frumoasă:  “Într-un cuib de păsărele, stăteau două randunele, amândouă ciripesc , îmi daţi voie să stropesc?”. I-am servit cu ouă vopsite, iepuraşi de ciocolată şi bani (la fel ca de Crăciun, copii se bucură cel mai mult când primesc bani şi, sincer, cred că mai mult de asta şi merg şi la stropit, dar asta puţin mai contează).

În partea Sibiului, de unde e tati se spune o altă poezioară frumoasă: am auzit că aveţi o floare în fereastra şi am venit s-o  ud să nu se veştejească.

Iar în alte părţi din Ardeal se spune poezia: “Eu sunt micul grădinar / Cu sticluta-n buzunar / Şi-am venit la dumneavoastră / Să ud floarea din fereastră”.

Se pare că Obiceiul “udatului”  a ajuns in Transilvania prin intermediul saşilor, dar s-a răspandit pe filiera maghiara. Este preluat din Ardeal de la comunitatea maghiară, dar se practică şi prin unele părţi din Banat sau Bucovina.

 In multe din poezioarele pe care le spun baietii, fetele sunt asemanate cu niste flori de aceea trebuie udate ca sa creasca mari.  În  trecut baietii udau fetele cu apa proaspata de fantana. Mai recent au inceput sa foloseasca apa de colonie si parfum. Fetele ii asteapta acasa imbracate frumos si le ofera oua rosii si cozonac, apoi ii poftesc la masa de paste. Se zice ca niciunei fete nu ii va merge bine anul respectiv daca nu este udata.  A doua zi fetele se mandresc cu numarul de udatori care le-au colindat.

La voi se merge la udat?

Dacă doreşti să citeşti despre legenda acestui obicei găseşti aici un articol pe această temă: obiceiul udatului de Paste in Ardeal. Sau cum petreceau românii Paştele în trecut.

foto: romanialibera.ro

Paste fericit!

 

Paste fericit tuturor! Credinta, pacea si armonia sa vina in casele si sufletele voastre.

A trecut ceva timp de cand nu am mai poposit la calculator, am avut atat de multa treaba in offline si pe deasupra si calculatorul a tinut cu mine – stricandu-se.  Cu siguranta voi recupera si va vom arata toate activitatile pe care le-am facut in aceasta perioada.

 Un Paste fericit tuturor!