Cuibul de vipere de Francois Mauriac

 

Această carte m-am apucat să o citesc  în urma recomandării doamnei Vienela (vienela.ro). Deşi am citit-o în noiembrie 2012, abia acuma am reusit să o postez.

De la prima pagină  Cuibul de vipere începe să-ţi trezească curiozitatea şi te face sa îţi doreşti să descoperi cât mai repede ce anume îl zbuciuma şi ce-l atrăgea pe personajul principal, denumit un mare avar, un “om îngrozitor”, dacă nu banii şi nici de răzbunare nu era înfometat.

Nota autorului mi-a atras atenţia într-un mod deosebit: “În pofida josniciei sale, doresc ca acest duşman al semenilor săi, acest suflet ros de ură şi de zgârcenie să vă trezească milă, să vă încălzească inima.” 

Cartea începe cu o scrisoare adresată soţiei sale. Aceasta scrisoare se transformă într-un jurnal în care îşi scrie memoriile şi simţămintele care-l cuprinseră de-a lungul vieţii până când şi-a dat suflarea. Oare, soţia sa va ajunge să-i citească memoriile?

Această carte mi-a dat fiori, zburlindu-mi porii de pe piele, m-a şocat, unele paragrafe m-au făcut să râd,  altele, m-au umplut de silă şi de dispreţ, iar când în sfârşit am despicat firul în patru şi când am aflat care au fost acele cuvinte rostite de soţia sa, cuvinte care l-au bântuit o viaţă întreagă, de abia din acel moment m-a cuprins, mila.

Este o carte încărcată de emoţii şi sentimente, începând cu sentimente de resemnare, la cele de ură, dispreţ, regrete, dragoste, compasiune şi mânie. Ura pe care o avea faţă de proprii copii depăşeşte puterea mea de înţelegere. Acele sentimente descrise nu le pot înţelege oricât m-aş strădui.

Îmi doresc să ataşez primele pagini din carte, drept urmare le-am scanat, ca să observaţi cât de frumos narează autorul.

 

 

Aşa cum am spus, cartea cuprinde memoriile unui avocat, avar (tipic literaturii franceze) care toată viaţa sa a căutat să strângă avere, ajuns la bătrâneţe înconjurat de familia sa; in a cărui preajmă se simte  ameninţat, ca într-un cuib de vipere. Are impresia că fiecare membru din familie, începând cu soţia, copii şi ginerele îi pândesc moartea pentru a pune mâna pe averea agonisită. Pe patul de moarte îşi dă seama că acest cuib de vipere este de fapt în sufletul său; că inima sa este un cuib de vipere.

Spre sfârşit am aflat că nepoata sa Janine pune la dispoziţia editurii acest jurnal scris de bunicul său. Într-o scrisoare adresată unchiului său, spune: “N-ai grijă unchiule, nu pretind că e un sfânt. Vă cred că a fost un om îngrozitor şi câteodată chiar fioros. Nu e mai puţin adevărat însă că o clarviziune admirabilă l-a călăuzit în ultimele sale zile, şi atunci chiar el mi-a luat capul în mâini, silindu-mă să-mi întorc privirea…

Nu crezi că tatăl vostru ar fi fost un alt om dacă şi noi ne-am fi purtat altfel? Nu mă acuza că arunc cu piatra: îţi cunosc calităţile, ştiu că bunicul s-a purtat cumplit de nedrept faţă de tine şi faţă de mama. Dar nenorocirea noastră a tuturor a fost că ne-a socotit nişte creştini exemplari… Nu protesta, de la moartea lui frecventez unele persoane care, cu toate că pot avea defectele, slăbiciunile lor, se poartă conform crezului lor, au harul asupra lor. Dacă am fi trăit îm mijlocul acestora, bunicul n-ar fi descoperit de mult portul, în care a ancorat abia în preajma morţii?”

Did you like this? Share it:

Adauga comentariu...

comentarii cu facebook

5 thoughts on “Cuibul de vipere de Francois Mauriac

  1. Se pare ca la noi totul este cu intarziere. Abia acum reusesc sa citesc rcenzia ta. Ma bucur mult ca ti-a placut cartea. Nu mi-a venit sa cred cand mi-ai spus pe fb ca deja ai citit-o. :))

  2. Antoaneta, sa imi spui daca iti place sau nu cartea.

    Vienela, imediat sunt 5 luni de cand am citit-o. Si de abia acuma am apucat sa scriu despre ea :( Timpul este si dusmanul meu, am atatea idei despre care as scrie, si multe poze cu activitati. Am intrat intr-un colaps, fac prea multe in acelasi timp si nu mai reusesc sa ma organizez. Zilele aceastea am mainile legate, nu mai pot face nimica pe internet. A venit mama la noi si profitam din plin, iar fetita e tare bucuroasa ca a venit buni :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *