Minciunile de Adrian Păunescu

Dar, hai, să ne spunem minciuni importante,
Dar, hai, să ne spunem minciuni şi mai mici,
Aşa cum amanţii le mint pe amante
Şi ele îi mint pe pământ pe aici.

Dar, hai, să ne spunem cu patos braşoave,
Dar, hai, să vedem cine minte mai mult,
Ascultă delirul consoanelor grave,
Cum şi eu minciunile tale le-ascult.

E foarte frumoasă, e foarte frumoasă
Minciuna aceasta pe care mi-o spui,
Aşa că, te rog, şi pe mine mă lasă
Să palavrăgesc doar ce nu-i, doar ce nu-i.

Concurs de minciuni la echipe şi solo
Şi ies campioni mincinoşii cei mari,
Dar, dragă Păcală, tu ce faci acolo?
În campionate de ce nu apari?

Se minte cum nu s-a minţit niciodată,
E multă minciună la noi pe pământ,
Sunt false recursuri şi nu-i judecată,
Balanţa cea veche-a dreptăţii s-a frânt.

Dar, hai, să minţim fără nici o ruşine,
Dar, hai, să minţim în direct şi-n răspăr,
Că poate prin rău vom ajunge la bine,
Minciuna supremă va fi adevăr.

Did you like this? Share it:

Adauga comentariu...

comentarii cu facebook

5 thoughts on “Minciunile de Adrian Păunescu

  1. eh, este si asta un inceput, poate dupa bac iti va fi dor sa citesti. Totul e sa stii cu care carti sa incepi, care ti se potrivesc, care iti plac… apoi te vei “indragosti” de ele.

    Eu ma intreb, ce am fii noi fara carti?

  2. Nu pot sa spun ca imi place in mod special, sau ca il citesc. Dar nimeni nu poate contesta ca, indiferent ce a facut sub regimul comunist, este un artist care a contribuit la cultura romaneasca mai mult decat majoritatea celor care se dau artisti azi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *