Simţul Harului sau Simţul Abilităţilor speciale

SIMŢUL HARULUI sau

SIMŢUL ABILITĂŢILOR SPECIALE

-al IX-lea simt-

Extras din cartea În labirintul celor 12 simţuri de Gabriel Stan

Fiecare om se naşte cu o abilitate specială. Unii au şansa să şi-o descopere sau ca cei din jur să Ie-o descopere, alţii nu. Aceasta nu înseamnă că ei nu au, undeva ascuns, o abilitate care-i poate face deosebiţi. Când întâlneşti un om fii sigur că nu numai tu îi eşti superior prin ceva. Ai această senzaţie a superiorităţii tale pentru că ai o vocaţie, o capacitate pe care ţi-ai dezvoltat-o. Dar nu şti aproape niciodată prin ce îţi este celălalt superior. Oamenii primesc ereditar, şi nu numai, anumite disponibilităţi şi abilităţi. Considerăm HAR calitatea deosebită a unui individ, indiferent dacă ea se referă la sport, artă, ştiinţă etc.

SIMŢUL HARULUI poate fi şi o cale a înţe­legerii şi citirii subtile a semnelor interioare şi exterioare, care trebuie observate. Abilităţile speciale după ce au fost identificate trebuie să fie cultivate de părinţi şi anturaj. Este un simţ al deducţiilor şi al ascultării sufletului în acelaşi timp. Spiritul percepe logica simbolurilor care vin spre noi, iar sufletul ne dă certitudinea autenticităţii acestui tip de realitate a urmelor. Sherlock Holmes şi majoritatea detectivilor reali sau imaginari sunt de fapt cei care îşi dezvoltă acest simţ aparte al „citirii urmelor”. Tot ce ne înconjoară lasă urme care pot fi citite şi interpretate corect.

Toate tipurile de superstiţii nu fac parte din acest simţ. Omul simplu, primitiv, încearcă o citire a semnelor, dar confundă interpretarea corectă cu superstiţia. Superstiţiile ca şi frica sunt total neproductive şi dăunătoare. Nici o superstiţie nu este adevărată. Cel care poate să producă dezastrul este sufletul nostru covârşit de frică. Ea ne poate induce accidente etc. „De ce ţi-e frică nu scapi. “Proiectarea negativă duce la acţiuni şi stări traumatizante şi accidente. Nu vă lăsaţi niciodată pe mâna aşa-zişifor ghicitori, care din răutate sau prostie vă pot sugestiona negativ. Când cineva îţi repetă întruna că îţi merge rău, ajungi inevitabil la dezastru. Trebuie să ne protejăm prin glume şi râs de inducţiile negative şi dăunătoare.

Una dintre formele de manifestare superioară a SIMŢULUI HARULUI constă în citirea şi înţelegerea vieţii înconjurătoare ca pe o carte.

Citirea semnelor a existat din timpuri vechi şi, indiferent că a fost dezvoltată de călugări sau de alţi înţelepţi, a dus întotdeauna la recunoaşterea şi respectul faţă de această calitate excepţională. Magii, iniţiaţii, cei care aveau o stea norocoasă, au fost mereu cei care au călcat pe „Calea Regală”. Când spunem „Calea Regală” ne referim la o singură împărăţie, cea a lui Dumnezeu. Cum se ajunge la acest simţ atât de greu de explicat? Mult timp omenirea a confundat acest simţ cu puterea de judecată, ce nu aparţine şi nu a aparţinut doar învăţaţilor ci şi celor simpli, fără carte. Dacă citirea semnelor ar fi echivalentă cu citirea cuvintelor scrise, omenirea ar fi progresat infinit mai mult, dar percepţia semnelor, intuirea importanţei mesajului acestora nu aparţine nici unui fel de ştiinţă laică.

Ştiinţele aşa-zis oculte încearcă de mult să explice această calitate a omului, dar nu au reuşit acest lucru.

Acest simţ se dezvoltă de fapt prin autoeducaţie. La baza dezvoltării lui stă cunoaşterea de sine şi introspecţia.

Fiecare om are un talent sau un dar sau o calitate sau capacitate deosebită a lui, o abilitate specială.

Pătrunderea în interioritatea noastră după ce ne-am câştigat echilibrul, pacea interioară, calmul şi răbdarea este un gest de mare smerenie. Drumul pe care pornim în cercetarea universului interior şi raportarea cunoaşterii dobândite la universul exterior constituie calea care ne duce spre cunoaşterea în armonie a întregului. Ce este jos este şi sus. Cunoscându-te ajungi să înţelegi lumea.

Legile care coordonează universul exterior sunt aceleaşi cu cele ce acţionează în interioritatea noastră. Conexiunea spiritului cu verificarea senzitivă a sufletului, unirea acestor două mari forţe interioare ne poate oferi calităţi incredibile.

Este important ca să înţelegem că spiritul şi sufletul nostru individual, meschin şi egoist, eudemonic trebuie înlocuit cu sufletul şi spiritul sfânt. în faţa suflet-spiritului sacru nu mai sunt secrete şi taine.

Doar omul sărac cu duhul său egoist-individualist, cel care renunţă ia egoul şarpelui interior, se poate pătrunde de DUHUL SFÂNT. Sărăcia de duh propriu esie curăţenia interioară. ..Tu nu mai contezi, este important doar DUMNEZEU…

Capacitatea de a-ţi asculta interioritatea sacră te poate face înţelept, indiferent de vârstă, cultură, civilizaţie etc.

Omul modern încearcă să explice acest simţ introducând termenul de SERENDIPYTATE.

Într-adevăr- citirea semnelor îi face pe cei trei prinţi să ştie cum arăta cămila pierdută, dar nu îi face să ştie unde se află ea.

Citirea semnelor care vin spre noi ne poate face să ştim ce ni se va întâmpla nouă şi celorlalţi.

Citirea simbolurilor te duce şi la înţelegerea mesajelor onirice. Putem să ne dezvoltăm simţul comunicării, dar nu vom fi eficienţi dacă nu înţelegem mesajul ce îl primim.

Interesant este faptul că simbolurile arhetipale sunt universale.

Se pare că, în ultimă instanţă, modul nostru de gândire se desfăşoară prin reprezentări simbolice. Gândirea simbolică este universală.

Nu este important prin ce fel un om poate să înţeleagă şi să priceapă ce se va întâmpla cu destinul altor persoane din jur, important este dacă el citeşte ca într-o carte deschisă şi ştie cu exactitate ceea ce se va întâmpla.

Simbolurile aparţin gândirii semiotice. Percepţia, cunoaşterea şi înţelegerea lumii în plan simbolic ne duc la cunoaşterea adevărului. Rari sunt oamenii care înţeleg importanţa gesturilor, a cuvintelor spuse, a numelor. Sunt clipe astrale, istorice când fiecare personaj de pe scena istoriei îşi joacă rolul său capital. Doar cel care poate citi semnele poate să se desprindă şi să trăiască deasupra DESTINULUI.

Cititorul de SEMNE simte importanţa fiecărui personaj dar şi limitele acestuia.

„Viaţa este o scenă şi noi actorii care jucăm” (spunea SHAKESPEARE). Jocul ne poziţio­nează rolul personajului nostru în societate. Fiecare are o mască a preocupărilor lui, ca să nu mai vorbim de costumaţie şi alte lucruri care îl definesc dar îl şi desconspiră… Talentul, profesia îi dau o înfăţişare unică… Dincolo de ele este HARUL DIVIN, toţi îl avem, mulţi nu ştim să-l cunoaştem… Nu există om care să nu ne fie superior prin ceva. Aşa cum noi suntem mai buni în ceea ce ne pricepem. Copilul trebuie să fie ajutat să îşi găsescă vocaţia. Fiecare are ceva deosebit de bun, dar mulţi nu ştiu cea ce pot dărui celorlalţi… Să ţii minte şi să nu îl dispre-ţuieşti pe cel din faţa ta pentru că mereu îţi este prin ceva superior. Este grav când nici tu şi nici el nu ştiţi acest lucru. Dar mereu oamenii simt dispreţul nostru, care se Moace mereu împotriva noastră.

Certitudinea cunoaşterii – care survine din unirea spiritului cu sufletul – produce siguranţă în mânuirea acestui simţ.

Voinţa este rezultatul antrenării spiritului nostru. HARUL te face Harnic. Munca este un chin când nu îţi place ceea ce faci. Hărnicia îl pune pe om în ipostaza de a munci mult mai mult decât ceilalţi. Deoarece hărnicia este rezultatul muncii făcute cu plăcere, din vocaţie sau pasiune, pentru că omului îi place ceea ce face.

Considerăm că lumea occidentală a descoperit „faţa de aur” a spiritului. „Faţa de aur”a sufletului a aparţinut mereu lumii orientale. Dualitatea suflet-spirit nu a fost niciodată descifrată deoarece fiecare lume a negat-o pe cealaltă.

Lumea occidentală, Universul Catolic a dez­voltat domeniile spirituale izvorâte din Spiritul Sfânt. Logica, ştiinţele pozitive ~ academiile, spaţiul culturii raţionale aparţin cu precădere civilizaţiilor occidentale. Nivelul înalt în care artele şi ştiinţele occidentului au evoluat Ie-a plasat alături de divinitate.

Drumul cunoaşterii sufleteşti, al simţirii în sine, aparţine culturii şi civilizaţiei orientale. Lumea Ortodoxă a dezvăluit capacităţile Duhului Sfânt – a Sufletului Sfânt. Gândirea inimii pare un concept de neînţeles pentru un occidental, dar îl aşează pe practicantul rugăciunii continue interioare în sacralitate.

Certitudinea este rezultatul armoniei dintre Suflet şi Spirit.

Credinţa, cunoaşterea instantanee de tip zen aparţin culturii şi civilizaţiei orientale. La fel ca şi meditaţia, empatia şi rezonanţa emoţională.

Spiritul este forţa volitivă a matematicii subtile,

universale.

Spiritul are încoronarea sacră prin unirea femininului şi masculinului universal şi prefacerea lor în NOMENUL SACRU. Spiritul culturilor de tip individualist a dus la înstrăinarea de sine şi de familie, până la nivelul a două generaţii. Libertatea este dimensiunea primordială a spiritului.

Sufletul este vibraţia gândirii INIMII care ştie. Rezonanţa cu sensibilitatea şi pulsaţia vieţii în sine. Sufletul culturilor de tip comunitar duce individul până la identificarea cu familia şi clanul.

încoronarea sacră a sufletului se produce prin alienarea dorului în rugăciune şi iertarea păcatelor prin cuminecare.

Mântuirea este dimensiunea primordială a suflet-spiritului.

Anima şi Animus se unesc în prefacerea

HARULUI SACRU.

Ortodoxia şi Catolicismul sunt două feţe diferite ale aceluiaşi lucru – TALANTUL DIVIN. Caduceul ortodox este în plan simbolic faţa inteligenţei emoţionale. Iar cealaltă faţă este a inteligenţei spirituale a Crucii Christice.

Două simboluri cu două drumuri paralele într-o BANDĂ MOEBIUS, într-o singură direcţie, dar cu două sensuri opuse.

SIMŢUL HARULUI este uşor de dezvoltat atunci când asculţi preocupările naturale ale copilului. Dacă un copil cântă, trebuie ajutat, dacă desenează singur, are înclinaţie spre desen etc. Este grav când părinţii vor să îl facă medic, iar copilul are aptitudini de bun automobilist…

Sursa: Extras din cartea În labirintul celor 12 simţuri de Gabriel Stan

Copyright © Gabriel Stan www.gabrielstan.foton.ro

Did you like this? Share it:

Adauga comentariu...

comentarii cu facebook

4 thoughts on “Simţul Harului sau Simţul Abilităţilor speciale

  1. am nevoie de niste raspunsuri si nu stiu cum sa le obtin,imi este frik sa scriu aici despre ce este vorba..nu vreau sa par o ciudata…dar uneori abilitatile speciale nus chiar cum cineva si le imagineaza.poate fi o adevarata povara daca nu sti cum sa le stapanesti.am lasat o adresa aici..daca credetzi ca ma puteti ajuta va rog raspundetimi.va multumesc!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *